Mana sau Miere de Manuka

De ce aurul pădurilor carpatine este, de fapt, mai bun pentru tine?

Pe scurt, mierea de Manuka are o reputație globală construită pe marketing și pe un singur compus rar, metilglioxalul (MGO). Mierea de mană din pădurile de conifere din lanțul Carpatic, are constant rezultate comparabile sau superioare în studiile clinice care măsoară activitatea antioxidantă, antibacteriană și antivirală. La un sfert din preț. Și cu o amprentă de carbon de 50 de ori mai mică.

Dacă ai dat vreodată 350-500 de lei pe un borcan mic de Manuka cumpărat din farmacie sau dintr-un shop online, sper că articolul ăsta ajunge la tine la timp. Pentru că povestea pe care o știi despre mierea de Manuka, că ar fi „cea mai puternică din lume”, e doar jumătate de adevăr. Cealaltă jumătate, cea pe care marketing-ul de 387 de milioane de dolari pe an al neozeelandezilor n-o spune, e că mierea de mană produsă la 30 de kilometri de tine, în pădurile Apusenilor sau ale Carpaților Orientali, conține adesea mai mulți polifenoli, mai multe minerale și o activitate antibacteriană la fel de bună sau mai bună.

Hai să vedem dovezile.

Ce este, mai exact, mierea de Manuka?

Mierea de Manuka este produsă de albine din nectarul florilor arborelui Leptospermum scoparium, care crește aproape exclusiv în Noua Zeelandă și în câteva zone din Australia. Faima ei vine dintr-o particularitate chimică reală: conține concentrații neobișnuit de mari de metilglioxal (MGO), un compus cu activitate antibacteriană puternică, format prin transformarea dihidroxiacetonei din nectarul de Manuka.

Sistemele de gradare (UMF™, MGO, NPA) măsoară tocmai această forță antibacteriană non-peroxidică. O Manuka MGO 550+ are într-adevăr o activitate antibacteriană impresionantă in vitro.

Dar, și aici începe povestea pe care n-o auzi, MGO nu e singurul indicator al unei mieri funcționale. E un singur indicator. Și e unul în care cea mai mare parte a populației sănătoase nu are nevoie de excelență.

Ce este mierea de mană?

Mierea de mană (cunoscută și ca “miere de pădure”, “miere de brad” sau, științific, “honeydew honey”) nu provine din nectarul florilor. Provine dintr-o secreție zaharoasă pe care insectele care se hrănesc cu seva copacilor, afide, lecanide, o lasă pe frunzele și ramurile arborilor de conifere și foioase. Albinele colectează această secreție și o transformă în miere.

Conform unei sinteze publicate în Food Research International, mierea de mană prezintă caracteristici fizico-chimice diferențiate față de mierile florale: culoare închisă, conținut mai scăzut de monozaharide, valori mai mari ale pH-ului, acidității, conductivității electrice, proteinelor, mineralelor, compușilor fenolici și oligozaharidelor, toate contribuind la activitățile sale biologice remarcabile (Seraglio et al., 2019, DOI: 10.1016/j.foodres.2019.01.028).

Cu alte cuvinte: e o miere mai densă în compuși bioactivi încă din punct de plecare. Înainte să ajungem la antioxidanți și antibacteriene.

Comparație directă. Ce spun studiile clinice?

Să luăm pe rând markerii pe care îi măsoară orice cercetare serioasă pe miere și să vedem cum se descurcă mana față de Manuka.

Tabel comparativ: miere de mană vs. Manuka

1. Polifenoli și activitate antioxidantă, surpriza poloneză

Studiul cel mai relevant pentru discuția asta a fost publicat în Scientific Reports (Nature) în decembrie 2024. Echipa lui Grabek-Lejko de la Universitatea din Rzeszów a comparat 12 probe de miere de mană cu 4 probe de Manuka. Rezultatele:

• Conținutul de polifenoli din mana a variat între 583,87 și 1.102,42 mg acid galic/kg și a fost puternic corelat cu proprietățile antioxidante.
• Pentru probele cu cea mai mare activitate, acești parametri au fost comparabili cu mierea de Manuka.
• Mai mult, mana a arătat proprietăți antivirale mai puternice decât Manuka împotriva bacteriofagilor RNA (phi6, MS2), inclusiv o activitate net superioară împotriva virusului MS2 — folosit ca surogat pentru norovirus și alte virusuri umane.

Conform articolelor indexate în PubMed: “The comparison of the antioxidant, antibacterial and antiviral potential of Polish fir honeydew and Manuka honeys”, DOI: 10.1038/s41598-024-82429-0.

Ce înseamnă asta în practică? Înseamnă că mierea ta de mană din Carpați, scoasă luna trecută din stupii de la 1.200 m altitudine, te poate proteja de viroze cel puțin la fel de bine ca o Manuka care a făcut 80 de zile pe vapor până la tine.

2. Activitate antibacteriană – datele românești

Aici intră în scenă un studiu pe care ar trebui să-l știe toată lumea care face apiterapie în România. În februarie 2025, cercetătorii de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava au publicat în Scientific Reports o analiză a mierii din Bucovina (zmeur, măceș, lucernă, păducel și mană).

Rezultatele au fost remarcabile:

• 40,46% din probele românești au avut activitate bactericidă superioară sau cel puțin comparabilă cu Manuka MGO 550 împotriva Staphylococcus aureus
• 57,69% — împotriva Salmonella enterica serovar Typhimurium
• 74,15% — împotriva Pseudomonas aeruginosa
• 75% — împotriva Escherichia coli

Și cea mai bună performanță? Mierea de mană a avut cea mai mare activitate bactericidă dintre toate tipurile analizate, urmată de mierea poliflorală.

Sursa: “Physicochemical parameters, microbiological quality, and antibacterial activity of honey from the Bucovina region of Romania”, DOI: 10.1038/s41598-025-88613-0, indexat în PubMed.

Mai mult, un studiu mai vechi al echipei lui Iosăgeanu de la Universitatea București (2022), care a comparat șapte mieri din diferite regiuni ale României, a arătat că mierea de mană extraflorală a avut printre cele mai mari conținuturi de fenoli și acid ascorbic și o activitate antibacteriană semnificativă împotriva Staphylococcus aureus și Pseudomonas aeruginosa.

Sursa: “Comparative Palynological, Physicochemical, Antioxidant and Antibacterial Properties of Romanian Honey Varieties”, DOI: 10.1002/cbdv.202200406, conform PubMed.

3. Mecanismul antibacterian și de ce contează pentru tine

Aici e o nuanță tehnică importantă. Manuka acționează prin metilglioxal (MGO), stabil, rezistent la căldură, dar limitat ca spectru. Mana acționează prin mai multe mecanisme simultan, peroxid de hidrogen produs continuu de glucoz-oxidaza din salivă de albină, polifenoli, defensine din proteinele albinei, și o încărcătură mineralică foarte densă.

Ce înseamnă asta clinic?

• Pentru o infecție stafilococică profundă (de exemplu o rană cronică), MGO-ul Manuka poate fi marginal mai eficient.
• Pentru imunitate de zi cu zi, virozele sezoniere, sănătatea gurii și a tractului digestiv, mecanismul polivalent al manei este adesea mai potrivit. Studiul lui Grabek-Lejko 2024 a arătat exact asta.

Studiul grecesc pe miere de pin (un alt tip de mană, Marchalina hellenica pe Pinus halepensis) a confirmat că toate probele testate au avut activitate antibacteriană variabilă, dar semnificativă, comparabilă sau chiar superioară Manuka pentru anumite tulpini bacteriene și că această activitate nu era explicată doar de peroxidul de hidrogen, sugerând mecanisme antibacteriene multiple specifice mierii de mană.

Sursa: “Physicochemical Characterization and Biological Properties of Pine Honey Produced across Greece”, DOI: 10.3390/foods11070943, conform PubMed.

4. Polifenoli unici, profile de calitate

Un studiu de comparație multidimensională, publicat în Antioxidants în 2021, a clasat 9 tipuri de miere după capacitatea antioxidantă. Mierea de mană, mierea de hrișcă și Manuka au avut toate o capacitate antioxidantă peste 400 mg echivalenți Trolox/kg, semnificativ mai mult decât mierile florale comune.

Concluzia echipei poloneze: “Cele mai bogate surse de polifenoli au fost mierile locale de hrișcă și mană, alături de Manuka exotică și mierea malaeziană.” Mai simplu: mana locală joacă în aceeași ligă cu Manuka.

Sursa: “Multidimensional Comparative Analysis of Bioactive Phenolic Compounds of Honeys of Various Origin”, DOI: 10.3390/antiox10040530, conform PubMed.

Și un detaliu fascinant din studiul neozeelandez din 2025: dintre toate mierile native ale Noii Zeelande analizate (inclusiv Manuka, kanuka, rewarewa, kamahi, pohutukawa, cimbru), mierea de mană de fag a avut cel mai mare conținut de flavonoide și a fost una dintre singurele două care conțineau vitamina C.

Sursa: “Antibacterial Properties, Arabinogalactan Proteins, and Bioactivities of New Zealand Honey”, DOI: 10.3390/antiox14040375, conform PubMed.

Asta înseamnă că până și în Noua Zeelandă, dacă ai vrea maximum de flavonoide și vitamina C, ai cumpăra mana de fag, nu Manuka.

De ce mana românească e alegerea mai inteligentă pentru tine

Studiile arată că, biochimic, mana e cel puțin la egalitate cu Manuka pentru utilizatorul obișnuit. Dar pentru un consumator din România, ecuația e și mai clar înclinată.

1. Prospețime reală vs. miere care a făcut un tur al lumii

O Manuka care ajunge într-un borcan pe raftul tău din Cluj sau Timișoara a parcurs aproximativ 17.500 de kilometri (Auckland → Singapore → Hamburg/Rotterdam → distribuitor european → magazin), timp de 40-90 de zile. În timpul acestui transport, mierea trece prin variații de temperatură, umiditate, presiune. Studiile au arătat că tratamentul termic reduce semnificativ activitatea antibacteriană a mierii de mană, conform Stojković et al., 2020, DOI: 10.1007/s13197-020-04762-2, indexat în PubMed.

Mana noastră de la Terra:Apis face un drum de zeci de kilometri din stupii din Munții Banatului până în depozitul nostru. Recoltată anul ăsta. Nepasteurizată. Nefiltrată sub presiune. Netransbordată.

2. Trasabilitate completă. Un lucru pe care Manuka îl pierde la export en-gros

Conform datelor publicate de Statistics New Zealand, în 2024 1.471 de tone de Manuka monoflorală au fost exportate în vrac în butoaie de 300 kg către companii străine de îmbuteliere. Asta înseamnă că majoritatea Manuka pe care o cumperi în România nu vine direct de la apicultorul neozeelandez, vine printr-un lanț de îmbuteliatori și redistribuitori care au cumpărat din butoiul cu pricina.

La Terra:Apis, fiecare borcan are pe etichetă lotul, anul recoltării. Stupul. Nu trans-humanță, nu hrănire artificială, nu amestec din mai multe surse. Vezi filosofia noastră de producție pe pagina „Despre noi”.

3. Amprenta de carbon: 50× diferență

Transportul aerian/maritim al unui kilogram de miere din Noua Zeelandă în Europa generează aproximativ 2-4 kg CO₂e. Mana românească livrată în țară: ~0,05-0,1 kg CO₂e. Diferența este de aproximativ 50 de ori. Pentru un produs natural pe care îl iei tocmai pentru că e curat, neprocesat, „așa cum face natura”, ironia e greu de ratat.

4. Susții o industrie locală în declin

Apicultura românească e sub presiune economică serioasă, prețul mierii la poartă a scăzut, importurile ieftine din Ucraina și China inundă piața, iar apicultorii mici închid stupii. Fiecare borcan de mană românească pe care îl cumperi sprijină un model de producție artizanal, fără transhumanță agresivă, fără hrănire artificială, cu albine care iernează cu propria miere, exact modelul pe care îl practicăm la Terra:Apis din 1952.

5. Raport calitate-preț: 3-5x mai eficient

La 60-120 RON pentru 250 g de mană premium românească față de 250-600 RON pentru Manuka MGO 250+/400+, plătești de 3-5 ori mai puțin pentru un produs cel puțin la fel de bioactiv. Diferența merge în export și în marketing-ul global de 387 milioane de dolari al industriei neozeelandeze.

Când are totuși sens să alegi Manuka?

Ca să fim cinstiți, există situații în care Manuka are un avantaj real.

• Pentru aplicații topice pe răni cronice infectate, pansamente medicale Manuka sterilizate (Medihoney, ApiNate). Aici concentrarea mare de MGO și stabilitatea acestuia la diluare contează clinic și e bine documentată.
• Pentru protocoale specifice anti-H. pylori, câteva studii sugerează un avantaj pentru Manuka cu MGO foarte mare.
• Dacă vrei să cumperi, simbolic, „cel mai scump produs din lume”, un fel de Rolex al mierilor. E o decizie legitimă, doar nu e o decizie de sănătate.

Pentru orice altceva — imunitate, prevenție, sănătate digestivă, antioxidanți, sezonul rece, sport, suport pentru convalescență — mana românească e răspunsul mai bun, mai ieftin și mai sustenabil.

Mana de la Terra:Apis. Ce primești, exact?

Mierea noastră de mană provine din pădurile de conifere ale Munților Banatului și ai Carpaților Occidentali. Stupinele noastre sunt fixe, la altitudine de peste 800 m, fără transhumanță, ceea ce înseamnă albine puternice, neepuizate, care își produc propria miere fără hrăniri suplimentare cu sirop de zahăr.

Ce te recomandă să o încerci:

• Crudă, nepasteurizată – toate enzimele active (glucoz-oxidaza, diastaza) intacte
• Recoltată anul curent – nu stoc vechi reambalat
• Lot trasabil – identificat pe etichetă
• Analizată fizico-chimic – conductivitate electrică, conținut de polifenoli, profil de zaharuri verificate
• Albine care iernează cu propria miere – lăsăm peste jumătate din producție în stup

→ Vezi colecția noastră de mieri raw și, în special, Mierea de Mană de Pădure.

Pentru cine vrea suport intensiv pentru imunitate, mierea polifloră de munte intră ca ingredient principal și în Tonicele numerotate Terra:Apis, combinații cu propolis, polen, lăptișor de matcă și plante medicinale gândite pentru obiective specifice.

Concluzie. Ce să iei cu tine din articolul ăsta

1. Marketing-ul Manuka e excepțional. Știința care îl susține e reală, dar e specifică (MGO).
2. Pentru majoritatea utilizatorilor sănătoși, mierea de mană din Carpați oferă beneficii echivalente sau superioare la o fracțiune din preț.
3. Studiile clinice publicate în reviste de top, Scientific Reports, Antioxidants, Foods, Food Chemistry, confirmă constant că mana europeană concurează direct cu Manuka pe parametrii care contează: polifenoli, antioxidanți, activitate antibacteriană și antivirală.
4. Adaugă la asta amprenta de carbon, prospețimea, trasabilitatea și sprijinul pentru economia locală și calculul devine clar.
5. Nu spunem să nu cumperi niciodată Manuka. Spunem să nu o cumperi din convingerea greșită că nu există alternative locale la fel de bune. Există. Una e în Munții Banatului, la 800 de metri altitudine, în stupii noștri.
6. Surse științifice (toate articolele indexate în PubMed)
7. Iosăgeanu A et al. Comparative Palynological, Physicochemical, Antioxidant and Antibacterial Properties of Romanian Honey Varieties for Biomedical Applications. Chem Biodivers. 2022. DOI: 10.1002/cbdv.202200406
8. Grabek-Lejko D, Miłek M, Dżugan M. The comparison of the antioxidant, antibacterial and antiviral potential of Polish fir honeydew and Manuka honeys. Sci Rep. 2024. DOI: 10.1038/s41598-024-82429-0
9. Luca L, Pauliuc D, Ursachi F, Oroian M. Physicochemical parameters, microbiological quality, and antibacterial activity of honey from the Bucovina region of Romania. Sci Rep. 2025. DOI: 10.1038/s41598-025-88613-0
10. Tsavea E et al. Physicochemical Characterization and Biological Properties of Pine Honey Produced across Greece. Foods. 2022. DOI: 10.3390/foods11070943
11. Goślinski M, Nowak D, Szwengiel A. Multidimensional Comparative Analysis of Bioactive Phenolic Compounds of Honeys of Various Origin. Antioxidants. 2021. DOI: 10.3390/antiox10040530
12. George EM et al. Antibacterial Properties, Arabinogalactan Proteins, and Bioactivities of New Zealand Honey. Antioxidants. 2025. DOI: 10.3390/antiox14040375
13. Seraglio SKT et al. An overview of physicochemical characteristics and health-promoting properties of honeydew honey. Food Res Int. 2019. DOI: 10.1016/j.foodres.2019.01.028
14. Stojković M et al. Changes in the physicochemical, antioxidant and antibacterial properties of honeydew honey subjected to heat and ultrasound pretreatments. J Food Sci Technol. 2020. DOI: 10.1007/s13197-020-04762-2
15. Salonen A et al. Screening bioactivity and bioactive constituents of Nordic unifloral honeys. Food Chem. 2017. DOI: 10.1016/j.foodchem.2017.05.085
16. Grabek-Lejko D, Hyrchel T. The Antibacterial Properties of Polish Honey against Streptococcus mutans. Antibiotics. 2023. DOI: 10.3390/antibiotics12111640

Citește mai mult: Imunitate scăzută la schimbarea de anotimp?