HPV și sarcina: ce trebuie să știi dacă ai virusul?

Dacă ești însărcinată și ai HPV, sarcina poate merge mai departe normal. Nu s-a dovedit că virusul îți afectează fertilitatea și, în marea majoritate a cazurilor, nu ajunge la copil. HPV nu e motiv de cezariană. Dacă ai o leziune precanceroasă pe col, tratamentul se amână de regulă până după naștere, iar reevaluarea se face la câteva săptămâni după ce nasci. Alăptarea e permisă.

Știu cât de greu cade un rezultat pozitiv tocmai acum, când grija e dublă. Hai să luăm întrebările pe rând. Un lucru, de la început, nu sunt medic. Tot ce urmează e luat din ghidurile medicale, americane, britanice și românești, cu sursele la final. Decizia pentru sarcina ta o ia medicul tău.

Ce se face și ce nu se face în sarcină?

Tabelul de mai jos adună ce spun ghidurile despre fiecare investigație și fiecare tratament.

HPV afectează fătul?

În marea majoritate a cazurilor, nu. Copilul nu se naște bolnav din cauza HPV-ului mamei.

Ce găsesc studiile e altceva, la o parte dintre nou-născuți, virusul poate fi detectat în primele zile, pe piele sau în gură. Detectat nu înseamnă infectat. Într-un studiu canadian pe 1.050 de gravide, dintre care 4 din 10 aveau HPV, virusul a fost găsit la 7 din 100 dintre copiii mamelor cu HPV, iar la toți cei detectați la naștere a dispărut singur înainte de vârsta de 6 luni.

Singura complicație reală la copil e rară, papilomatoza respiratorie recurentă, adică mici formațiuni pe căile respiratorii, date de tipurile 6 și 11 ale virusului. Sunt aceleași tipuri care dau negii genitali, nu tipurile 16 și 18 din screening. Riscul e de aproximativ 4 la 100.000 de nașteri în general și de 6–7 la 1.000 dacă mama are negi genitali. Chiar și atunci, 993 de copii din 1.000 nu fac boala.

Pot naște natural dacă am HPV?

Da. HPV nu e indicație de cezariană. Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și ghidul britanic pentru negii genitali spun același lucru, iar ghidul Societății Române de Obstetrică-Ginecologie permite nașterea vaginală chiar și la gravidele cu carcinom in situ, dacă nu există alte motive obstetricale.

Motivul e simplu, cezariana nu s-a dovedit să protejeze copilul. Într-un studiu danez pe peste 3.000 de nașteri la mame cu negi genitali, cezariana nu a scăzut riscul de papilomatoză la copil. Există o singură excepție, când negii sunt atât de mari încât blochează canalul de naștere sau ar sângera puternic. Atunci decide medicul.

Pe forumuri vei găsi afirmația că se recomandă cezariana „ca să nu ia copilul virusul”. Nu e ce spun ghidurile.

Ce se întâmplă cu controlul ginecologic în sarcină?

Depinde de unde ești în traseul de screening.

• Dacă urma doar screeningul de rutină, în multe țări se amână. În Marea Britanie, la circa 3 luni după naștere. Dacă ai deja o trimitere la colposcopie, ea rămâne valabilă și în sarcină. Metodologia națională de screening din România nu are o prevedere specială pentru gravide, așa că decizia o ia medicul tău.
• Dacă ai deja un rezultat anormal, pragurile după care se face colposcopia sunt aceleași ca în afara sarcinii. Colposcopia e sigură și scopul ei principal e să excludă o leziune gravă.
• Dacă biopsia arată o leziune de grad înalt (CIN 2 sau CIN 3), tratamentul ei nu se face în sarcină, cât timp nu există suspiciune de cancer invaziv. Medicul te urmărește prin colposcopie la câteva luni sau amână reevaluarea după naștere.
• După naștere, reevaluarea se face la cel puțin 4 săptămâni (ghidul american) sau la 6 săptămâni (ghidul românesc). E controlul pe care nu-l amâni, oricât de obosită ai fi cu un nou-născut.

Vestea bună e că sarcina nu grăbește evoluția leziunilor. În cel mai mare studiu care a urmărit gravide cu CIN 2 și CIN 3 confirmate prin biopsie, aproximativ două treimi dintre leziuni regresaseră la controlul de după naștere și niciuna nu a evoluat spre cancer invaziv. Alte serii, mai mici, au găsit însă leziuni de grad înalt care au persistat, iar la câteva femei s-a descoperit după naștere un cancer microinvaziv. De aceea controlul de după naștere nu e opțional.

Dacă vei avea nevoie de conizație după naștere, am scris separat despre recuperarea după conizație, inclusiv despre ce înseamnă pentru o sarcină viitoare.

HPV crește riscurile sarcinii?

Studiile găsesc o asociere între HPV și nașterea prematură sau ruperea prematură a membranelor. Cea mai mare analiză, pe 38 de studii, arată un risc de aproximativ o dată și jumătate mai mare de naștere prematură. Autorii subliniază însă că majoritatea studiilor sunt de calitate modestă și că asocierea nu dovedește că virusul e cauza.

Pentru avortul spontan și pentru hipertensiunea de sarcină, meta-analizele nu au găsit o legătură. Aceeași analiză a semnalat asocieri și cu greutatea mică la naștere și cu moartea fetală, dar tocmai pentru acestea autorii avertizează cel mai apăsat că datele sunt slabe și nu pot separa efectul virusului de ceilalți factori. Ce decurge practic e un singur lucru, urmărirea atentă a sarcinii. Iar afirmația de pe unele site-uri românești că HPV ar provoca anomalii cromozomiale nu e susținută de niciun studiu.

Un detaliu important, în cel mai mare studiu, pe peste un milion de nașteri din Suedia, infecția în sine a fost legată de o creștere mică a riscului de naștere prematură, cu aproximativ o cincime, iar tratamentul anterior al leziunilor de col de o creștere aproape dublă. Dacă ai avut o conizație, spune-i medicului, el îți va urmări lungimea colului.

Am HPV. Pot rămâne însărcinată?

Da. HPV nu face mai greu să rămâi însărcinată și nici să duci sarcina la termen. Dacă ai un rezultat anormal sau o leziune, e bine să le lămurești cu medicul înainte de sarcină, pentru că tratamentul e mai simplu atunci decât în timpul ei. Primii pași, după un rezultat pozitiv, i-am explicat în articolul despre ce înseamnă un rezultat HPV pozitiv.

Negii genitali în sarcină

În sarcină, negii pot crește în număr și în dimensiune și pot deveni mai fragili. E un efect al schimbărilor hormonale și imunitare, nu un semn că situația se agravează. După naștere, mulți se micșorează sau dispar singuri, de aceea medicul poate alege să amâne tratamentul.

Dacă se tratează în sarcină, metodele permise sunt crioterapia, acidul tricloroacetic, laserul și excizia. Podofilotoxina și podofilina sunt contraindicate, sinecatechinele nu au date de siguranță și nu se folosesc, iar imiquimodul se evită. Nu folosi pe cont propriu nicio cremă sau soluție pentru negi.

Pot alăpta dacă am HPV?

Da. HPV nu apare pe lista contraindicațiilor alăptării. Fragmente de virus pot fi găsite uneori în laptele matern, dar într-un studiu finlandez pe 308 familii ele nu au fost legate de infecția copilului. Alăptarea rămâne alegerea cea mai bună pentru copil.

Pot face vaccinul HPV în sarcină?

Nu, vaccinul se amână până după naștere. Nu pentru că ar fi periculos, datele de la femeile vaccinate fără să știe că sunt însărcinate nu arată malformații sau probleme la copil. Doar că aceste date nu sunt suficiente pentru o recomandare.

Dacă ai făcut o doză fără să știi că ești însărcinată, nu e nevoie de nicio intervenție. Celelalte doze se fac după naștere. Vaccinul se poate face în timpul alăptării. Nu acționează asupra infecției pe care o ai deja, dar te poate proteja de alte tipuri.

Ce poți face tu în timpul sarcinii?

Ca în orice infecție virală, răspunsul tău imun este cel care, în timp, elimină de obicei virusul. Sarcina modifică temporar imunitatea, probabil de aceea HPV e ceva mai des găsit la gravide. După naștere, o parte importantă dintre femei elimină virusul.

• Fumatul e factorul pe care îl poți schimba și cel mai bine documentat, crește șansa ca virusul să persiste și ca leziunile să avanseze, și dăunează copilului.
• Somnul, mesele regulate și suplimentele prescrise de medic, în primul rând acidul folic, sunt baza.
• Controalele: nu sări peste niciunul, nici peste cel de după naștere.

Produsele stupului în sarcină

Sunt apifitoterapeut și mi se pune des întrebarea ce poți lua din stup în sarcină, când ai HPV. Imunitatea e cea care ține virusul sub control, iar sarcina o solicită. Tocmai de aceea merită susținută, cu produse alese pentru această perioadă și cu acordul medicului care îți urmărește sarcina.

Mierea e un aliment sigur pentru gravidă. Regula „fără miere sub un an” privește doar bebelușul, nu mama, și nici alăptarea.

KIT INFECȚIE HPV, varianta pentru sarcină

În sarcină, din KIT INFECȚIE HPV folosești trei produse, Tonicul No. 12, lăptișorul de matcă crud și ovulele Crema Solidă No. 1. Extractul de propolis rămâne deoparte până după alăptare, pentru că e o tinctură cu 70% alcool, iar pentru alcool în sarcină nu există o cantitate considerată sigură. Este schema pe care o recomand gravidelor cu HPV, validată în practică alături de medicii ginecologi.

• TONIC No. 12, pentru imunitate. Un amestec vitaminizant de miere, polen crud, propolis integral și lăptișor de matcă crud, cu cătină și armurariu, cu rol de menținere și creștere a capacității de autoapărare a organismului. Aduce vitamine și minerale utile în perioada de sarcină și susține apărarea naturală a organismului tocmai când multe medicamente nu se pot lua. 
• LĂPTIȘOR DE MATCĂ CRUD, pentru refacere. Bogat în vitamine din grupul B, aminoacizi esențiali și acid 10-HDA, susține răspunsul imun și contribuie la refacerea organismului. 
• CREMA SOLIDĂ No. 1, pentru zona intimă. Ovulele cu propolis integral și lăptișor de matcă crud lucrează local, păstrează sănătatea zonei intime, o hidratează, o protejează față de factorii nocivi și emoliază mucoasele.

Cura durează 4–6 săptămâni, în paralel cu controalele ginecologice. 

De știut, lăptișorul de matcă crud, inclusiv cel din tonic este contraindicat în caz de alergie la produse apicole. Ovulele nu se folosesc dacă ai sângerări, pierderi de lichid sau placentă jos inserată. La fiecare control, spune-i medicului ce iei.

Pentru ultimul trimestru și alăptare

Gama noastră are și TONIC No. 9, cu miere de albine, polen crud, fructe de cătină, propolis integral, lăptișor de matcă crud, armurariu, fenicul, anason și chimen. Nu face parte din schema pentru HPV. Pe eticheta notificată, polenul ajută la sporirea vitalității și la îmbunătățirea imunității, cătina contribuie la apărarea naturală a organismului, iar anasonul și chimenul susțin lactația la femeile care doresc să alăpteze.

Pentru mamele care alăptează, recomandarea noastră este KITUL PENTRU SARCINĂ ȘI ALĂPTARE. Tonicul No. 9 e baza lui, alături de lăptișorul de matcă crud și polenul crud. Anasonul și chimenul din tonic susțin lactația, iar polenul și lăptișorul aduc proteine, fier, zinc și vitamine din grupul B. Sunt nutrienții de care corpul are cel mai mult nevoie în primele luni după naștere, când îl hrănești pe copil și te refaci tu. În sarcină, tonicul se ia cu avizul medicului, conform instrucțiunilor din protocol.

După ce termini alăptarea, urmărirea HPV continuă cu medicul, după regulile obișnuite pentru femeile care nu sunt însărcinate.

Ce spun ghidurile românești

Ghidul „Cancerul de col uterin” al Societății Române de Obstetrică-Ginecologie, revizuit în 2024, are câteva prevederi clare pentru gravide:

• biopsia unei leziuni suspecte se poate face și nu crește semnificativ riscul de avort;
• curetajul endocervical nu se face la gravide;
• tratamentul leziunilor precanceroase se poate amâna până după naștere, pentru că evoluția lor e lentă;
• nașterea vaginală e posibilă chiar și în cazul unui carcinom in situ, dacă nu există alte motive obstetricale pentru cezariană;
• reevaluarea se face la 6 săptămâni după naștere.

Ce să întrebi medicul

• Ce a arătat exact testul meu: ce tip de HPV, ce citologie?
• Este nevoie de colposcopie acum sau o putem face după naștere?
• Dacă am o leziune, la ce interval mă reevaluați în sarcină?
• Am vreun motiv obstetrical pentru cezariană?
• Când fac controlul după naștere și ce test va fi?
• Ce suplimente pot lua în sarcină și în alăptare?

Când suni medicul fără să aștepți

Infecția cu HPV de obicei nu dă simptome; negii sunt excepția. Sună însă medicul imediat dacă apar sângerare vaginală, pierderi de lichid, dureri sau contracții regulate, ori negi care sângerează. Sunt semne de urmărit în orice sarcină, indiferent de rezultatul HPV.

Pe scurt

Ai un virus foarte frecvent, care rareori ajunge la nou născut și nu-ți schimbă felul în care poți naște. Leziunile, dacă există, așteaptă de regulă până după naștere fără riscuri suplimentare. Ai nevoie de un medic care să te urmărească, de controlul de după naștere și de grijă pentru tine. Nu de o cezariană, nu de tratamente pe cont propriu.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medicului ginecolog și al medicului care îți urmărește sarcina. Produsele Terra:Apis sunt suplimente alimentare și produse cosmetice; în sarcină și alăptare se folosesc numai cu acordul medicului. A nu se depăși doza zilnică recomandată. Contraindicate în caz de hipersensibilitate la produsele apicole.

Surse

• Perkins R.B. et al. — 2019 ASCCP Risk-Based Management Consensus Guidelines, secțiunea despre sarcină, Journal of Lower Genital Tract Disease, 2020. Vezi sursa.
• Societatea Română de Obstetrică-Ginecologie — ghidul Cancerul de col uterin, revizuit în 2024. Vezi sursa.
• Ministerul Sănătății — Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin, Ordinul nr. 3.735/2024. Vezi sursa.
• CDC — Sexually Transmitted Infections Treatment Guidelines, capitolul despre negii anogenitali, 2021; recomandările privind vaccinarea HPV.
• BASHH — ghidul britanic pentru negii anogenitali, 2024. Vezi sursa.
• NHS — Cervical screening: programme and colposcopy management, secțiunea despre sarcină. Vezi sursa.
• EMA — Rezumatul caracteristicilor produsului Gardasil 9, secțiunea 4.6 (sarcina și alăptarea). Vezi sursa.
• Health Canada — monografiile Propolis – Oral (2025) și Royal Jelly (2026).
• Khayargoli P. et al. — studiul HERITAGE privind transmiterea perinatală a HPV, JAMA Pediatrics, 2023. Vezi sursa.
• Silverberg M.J. et al. — negii genitali materni și papilomatoza respiratorie, Obstetrics & Gynecology, 2003. Vezi sursa.
• Niyibizi J. et al. — meta-analiză privind HPV și rezultatele sarcinii, Journal of Infectious Diseases, 2020. Vezi sursa.
• Yost N.P. et al. — evoluția postpartum a leziunilor CIN 2 și CIN 3, Obstetrics & Gynecology, 1999. Vezi sursa.
• Kaplan K.J. et al. — HSIL în sarcină și evoluția postpartum, Cancer, 2004. Vezi sursa.
• Liu P. et al. — prevalența HPV la gravide, Epidemiology and Infection, 2014. Vezi sursa.
• Louvanto K. et al. — HPV în laptele matern, Pediatric Infectious Disease Journal, 2017. Vezi sursa.
• RCOG — Cervical screening, colposcopy and pregnancy, informații pentru paciente. Vezi sursa.
• EMA/HMPC — monografiile pentru fenicul, anason și chimen.
• Wiik J. et al. — HPV, tratamentul leziunilor de col și nașterea prematură, PLOS Medicine, 2021. Vezi sursa.