De ce fiecare sortiment de miere are fereastra lui de cules, de câteva zile pe an și de ce în unii ani, pur și simplu, lipsește.
De foarte multe ori primim aceeași întrebare, în zeci de feluri,
„De ce nu mai aveți mierea cutare pe stoc?
Când revine?"
Înțelegem că în spatele acestor întrebări se ascunde o mică neînțelegere pe care vreu, astăzi, să o lămuresc cu drag, pentru că răspunsul spune totul despre ce înseamnă, de fapt, un produs apicol adevărat.
Mulți dintre noi ne-am obișnuit să gândim mierea ca pe orice alt produs de pe raft, dacă s-a terminat, se mai face. Dar mierea nu se fabrică. Nu există un buton pe care apicultorul îl apasă când stocul devine critic. Mierea se culege, o singură dată pe an, pentru fiecare sortiment, într-o fereastră de câteva zile pe care o hotărăște natura, nicidecum nu stă în puterea noastră.
Fereastra de câteva zile
Salcâmul înflorește aproximativ două săptămâni. Atât. În acest răstimp, și numai în el, albinele pot culege nectarul care devine mierea de salcâm a acelui an. Când florile trec, s-a terminat. Nu există un al doilea cules de salcâm în același an. Următoarea șansă este peste douăsprezece luni, când salcâmul va înflori din nou.
La fel se întâmplă cu teiul, cu păducelul, cu cimbrișorul, cu fiecare sortiment în parte. Fiecare are anotimpul lui, ora lui exactă în marele ceas al naturii. Iar noi, apicultorii, nu facem decât să fim pregătiți cu răbdare în acele câteva zile și să sperăm la vreme bună.
Calendarul stupului
Iată, orientativ, când se culege fiecare produs la o stupină din zona de deal munte. Sunt intervale medii, fiecare an își are ritmul lui, iar altitudinea, vremea și înflorirea pot deplasa aceste ferestre cu una–două săptămâni.
| Produs / sortiment |
Fereastra aproximativă de cules |
| Miere de păducel |
mai (primăvara; la altitudine, până la început de iunie) |
| Miere de salcâm |
mijloc de mai – început de iunie (în trepte, pe altitudine) |
| Miere de tei |
iunie – iulie (trei specii, în valuri succesive) |
| Miere de fâneață / polifloră de munte |
iunie – iulie |
| Miere de cimbrișor |
mai – iulie (poienile și pajiștile de munte) |
| Miere de mană (pădure) |
iulie – august (doar în anii cu mană) |
| Polen crud |
aprilie – septembrie (eșalonat, cel mai bogat primăvara și la început de vară) |
| Lăptișor de matcă |
mai – iulie (în sezonul activ de creștere) |
| Păstură |
vara, după sezonul de polen |
| Propolis |
primăvara și toamna (mai intens toamna) |
Veți observa ceva: aproape totul se întâmplă în câteva luni de vară. Restul anului, stupul trăiește din ce a adunat atunci — la fel ca noi. Pentru un calendar apicol detaliat, autoritatea în domeniu la noi este Asociația Crescătorilor de Albine din România.
De ce unii ani lipsesc sortimente întregi
Aici e partea pe care puțini o știu și care surprinde cel mai mult.
Pentru că totul se joacă în câteva zile, vremea din acele zile decide totul. Dacă plouă exact când înflorește salcâmul, albinele nu pot zbura, florile se spală de nectar, iar mierea de salcâm a acelui an pur și simplu nu există. Nu e o lipsă de stoc, este un sortiment pe care natura, în acel an, nu ni l-a dat.
Teiul e și mai capricios, oferă un cules bun doar în anii fără ploaie la înflorire. Iar mana de pădure, mierea aceea închisă, bogată în minerale, atât de căutată, este cea mai nesigură dintre toate. Ea nu vine din flori, ci din seva copacilor, printr-un lanț delicat care depinde de vreme, de temperaturi și de mici insecte numite afide. Cunosc apicultori care povestesc cum, cu recolta aproape gata, au venit ploile și, în trei săptămâni, albinele au consumat înapoi tot ce adunaseră. Un an întreg de așteptare, șters de câteva zile de furtună.
Când vă spunem că un sortiment „nu a ieșit anul acesta", nu e o scuză. Este ritmul naturii, spus pe față.
De ce mierea nu e gata imediat și ce însemnă maturarea în stup
Mai există un motiv pentru care mierea nu apare instantaneu pe raft, chiar și după un cules bun. Ea are nevoie de timp să se maturizeze în stup.
Nectarul proaspăt adus în stup conține multă apă. Albinele îl transformă și îi evaporă apa, cu răbdare, până când umiditatea coboară sub aproximativ 18%. Abia atunci mierea este matură iar albinele o pecetluiesc, căpăcind celula cu un strat fin de ceară. Căpăcirea este semnul lor că mierea e gata. Un apicultor care își respectă meseria nu extrage mierea înainte de acest moment. Iar procesul durează de la câteva zile până la aproape două săptămâni.
Așadar, între floare și borcan nu e o clipă, sunt săptămâni de muncă tăcută, a albinelor și a noastră.
Punctul de vedere Apiarium
Ne-am putea preface. Am putea avea „de toate, tot timpul", așa cum se găsește, din păcate, pe toate rafturile marilor lanțuri de magazine alimentare. Dar asta ar însemna să nu mai vorbim despre miere adevărată.
Noi alegem altfel. Când un sortiment se epuizează, vă spunem cinstit că a fost cules o singură dată și că revine la anul. Când un an nu ne dă mana sau teiul, vă spunem că a plouat la momentul nepotrivit. Preferăm un raft uneori mai gol, dar onest, decât unul plin de promisiuni care nu țin de natură. Pentru că, la sfârșitul zilei, tocmai această sezonalitate este ceea ce face ca fiecare borcan să merite așteptarea. Despre cum păstrați corect fiecare sortiment odată ce ajunge la dumneavoastră, am scris în ghidul de păstrare a produselor apicole.
Vești din stup: mierea de tei din acest sezon a reintrat în stoc, a fost un cules bun, dar, ca întotdeauna, limitat.
Comandați mierea de tei aici. Iar dacă vreți să prindeți mana și păstura imediat ce vor reveni în stoc, rămâneți aproape de noi, aici vom anunța mai întâi.
Întrebări frecvente
De ce nu găsesc tot anul toate sortimentele de miere?
Pentru că mierea nu se produce continuu, ci se culege în ferestre scurte, de regulă de una–două săptămâni pe an pentru fiecare sortiment, atât cât ține înflorirea plantei respective. Odată ce salcâmul sau teiul s-au trecut, nu mai există un al doilea cules în acel an; sortimentul revine abia în sezonul următor.
De ce în unii ani lipsesc anumite sortimente de miere?
Pentru că totul depinde de vreme în cele câteva zile de înflorire. Dacă plouă sau bate vântul puternic exact când înflorește salcâmul, teiul sau când apare mana, albinele nu apucă să culeagă, iar sortimentul este compromis pentru tot anul. Mana de pădure este cea mai capricioasă dintre toate.
Cât durează până când mierea e gata de recoltat?
După ce albinele adună nectarul, îi evaporă apa până coboară sub aproximativ 18–19%, apoi căpăcesc celulele cu ceară. Abia mierea căpăcită este matură și se poate extrage. Acest proces durează de la câteva zile până la aproximativ două săptămâni.
Când se culeg polenul, păstura, propolisul și lăptișorul de matcă?
Polenul se culege eșalonat din primăvară până toamna, cel mai bogat primăvara și la începutul verii. Păstura (polenul fermentat în fagure) rezultă după sezonul de polen. Propolisul se adună mai ales vara și toamna, când albinele etanșează stupul pentru iarnă. Lăptișorul de matcă se recoltează în sezonul activ de creștere, primăvara și vara.
Surse
Perioadele de înflorire și practicile de cules urmează calendarul apicol pentru România, în special pentru zona de deal-munte. Sursă de referință: Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA). Intervalele din acest articol sunt orientative și reprezintă o medie pentru o stupină din zona de deal-munte a româniei. Ele variază de la an la an în funcție de vreme, altitudine și înflorire.
Acest articol are scop informativ și educațional. Produsele apicole susțin organismul și contribuie la menținerea stării de bine, dar nu înlocuiesc diagnosticul, tratamentul sau recomandările unui medic.
